Sunt Sanatoasa

Sunt sanatoasa, hai si tu!

Toarna otet de mere intr-un vas mic si pune-l in bucatarie. Motivul este genial!

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

Toarna otet de mere intr-un vas mic si pune-l in bucatarie. Motivul este genial!

Otetul de mere are numeroase beneficii pentru sanatate, dar in acelasi timp este un foarte bun curatator natural si sanatos. In comparatie cu otetul de vin, otetul de mere are o forma slaba de acid acetic,asa ca puteti sa-l utilizati pentru curatarea diferitelor lucruri.

10 moduri interesante de a folosi otetul de mere

In cazul in care aveti invazie de muste, exista o modalitate foarte usoara de a le prinde. Se toarna otet de mere intr-un castron mic, apoi acoperiti cu o folie de plastic si da-ti cateva gauri si capcana este setata. Veti observa ca mustele vor intra, dar nu vor mai putea sa iasa. In cazul in care scurgerea este infundata,puteti rezolva problema cu otet de mere si bicarbonat. Turnati aproximativ jumatate de ceasca de bicarbonat in scurgere, apoi o cana de otet. Dupa ce ati facut acest lucru,pur si simplu spalati cu apa calda.

Cand o banda autocolanta lasa urma lipicioase pe suprafata pe care a fost lipita, puteti folosi otetul ca solutie.Turnati otet de mere pe suprafata respectiva si lasati sa actioneze cateva secunde. Dupa care frecati rapid si se va desprinde usor. Foarte des va confruntati cu mirosul cosului de gunoi,chiar daca acesta este gol. Pentru a scapa usor de acest miros, luati o bucata de paine si puneti-o in cosul de gunoi, apoi stropiti cu otet de mere peste ea. Lasati bucata de paine in cosul de gunoi pana a doua zi.

A doua zi veti observa ca mirosul ingrozitor a disparut. Puteti folosi acest truc pe orice loc urat mirositor. Puteti pregati propriul detergent cu otet. Tot ce va trebuie este o sticla cu pulverizator. Umpleti 1/3 din sticla cu otet de mere, iar restul cu apa si cateva picaturi de detergent de vase. Acest detergent este foarte eficient pentru curatarea baii si bucatariei. Daca aveti hainele mototolite,puteti pune intr-o sticla cu pulverizator o parte otet si trei parti apa. Atarnati hainele pe un umeras si pulverizati. Odata ce se usuca,veti observa ca mototoleala a disparut.

Daca aveti o pisica care a zgariat mobila, nu-i nici o problema. Puteti pune otet intr-o sticla cu pulverizator si sa stopiti zonele zgariate. Florile frumoase se ofilesc foarte repede. Pentru a preveni acest lucru,data viitoare cand veti primi un frumos buchet de flori,puneti in vaza mai intai un pic de oteti si apoi adaugati apa. Acest lucru va mentine florile frumoase pentru mai mult timp. Puteti folosi otetul de mere pentru a curata ochelarii. Pe o carpa moale puneti otet de mere si curatati lentilele ochelarilor. Otetul va elimina toata murdaria,petele si ochelarii vor deveni clari si stralucitori. Otetul de mere poate indeparta petele greu de curatat de pe oale si tigai. Puneti oala pe aragaz si turnati parti egale de otet si apa (una sau doua cesti). Fierbeti aceasca combinatie aproximativ 5 minute si vasul de gatit va fi ca si nou.

sursa

obosita

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

Venea obosita de la munca si s-a urcat in autobuz spre casa. Nu era aglomerat si a reusit sa prinda un loc pe scaun. Si-a scos tableta din geanta dar undeva in spate, o femeie tipa la telefon. Dupa ce a auzit ce spunea femeia aceea, in 5 minute viata ei s-a schimbat total:

Ieri, când m-am urcat în autobuz, mă gândeam doar la pregătirile de nuntă. Dar când am coborât, douăzeci de minute mai târziu, pe lista din mintea mea figura o singură îndatorire: să-i spun lui Mihai că nu mă mai mărit cu el.

Eram istovită după o zi aglomerată de muncă. Prin fața ochilor îmi jucau încă șiruri nesfârșite de cifre etalate pe tabele contabile. Nu-mi doream decât să ajung mai repede în „cealaltă viață”, cea de acasă. Simțeam deja mângâierea dușului și dulceața tartei cu fructe care mă aștepta în frigider. Până la ora șapte, când avea să vină Mihai, m-aș fi dedat cu plăcere la o mică leneveală în pat, cu tableta pe genunchi, să văd cine mi-a răspuns la ultimele postări pe Facebook. Dar îmi propusesem ca, în acest timp, să schițez o listă cu pregătirile pentru nuntă. Păreau cam multe și era bine să ne apucăm de pe acum de ele, să le rezolvăm în tihnă până în septembrie, când va avea loc marele eveniment. Așteptând autobuzul, am fixat deja primul punct pe listă; cu viitorul mire de mânuță, voiam să dau o raită prin mall-ul Mercur în weekend, în căutarea unei rochii de mireasă și a unui costum de ginerică.

Spre norocul meu, autobuzul nu era aglomerat ca de obicei, am găsit până și un loc liber. Mi-am scos tableta din geantă și m-am pregătit pentru lectura amuzantă a mesajelor primite pe internet, dar am constatat că nu le pot acorda atenția cuvenită. Undeva, în spatele meu, o femeie purta o conversație pe mobil în gura mare. Cu vocea ei ridicată, reușea să acopere toate sunetele din jur. „Dacă nu se potolește, îl dau pe mâna poliției!… Ce? Să-l dau iar în judecată? Păi nu mi-a ajuns divorțul?” Cred că nu doar eu, ci toți călătorii erau mai mult sau mai puțin cu urechile ciulite la conversația aproape indecentă. Femeia asta ne obliga pe toți să luăm parte la viața ei personală. Mai lipsea să pună mobilul pe speaker, măcar am fi avut parte de o radio-novelă pe cinste. Am auzit vocea unui bărbat care exprima cam ce gândeam eu.

— Mai încet, vă rog, cruțați-ne urechile!

— Sunteți într-un spațiu public, l-a susținut o cucoană în vârstă. Discuțiile private se poartă acasă!

— Hai, că-i palpi! a intervenit tânărul de lângă mine, ironic. Poliție, avocați… Când se dă episodul doi?

Dar protestele n-au avut niciun efect. Femeia își continua nestingherită discuția. „Atâta știe, să bea și să facă scandal, nici de aia mică nu-i pasă! Mai știi când a uitat-o în supermarket? Nu ți-am spus? Acu’ doi ani… Pe bune, a dus căruțul de cumpărături la mașină și a uitat-o la intrare. și-a adus aminte pe drum și s-a întors, da’ n-a găsit-o. Noroc că era acolo și Nelu, vecinu’, a luat-o și a adus-o acasă, pe urmă m-a sunat să-mi spună că e bine… Eram la muncă. A venit ăsta și-a vrut să-l ia la bătaie pe Nelu, că ce se bagă el să-i ia fata acasă?! Noroc c-am ajuns și eu de l-am oprit… Precis era băut… Păi de aia am și băgat divorț…”

Lumea se săturase să mai protesteze. Cred că discuția care părea un monolog le captase multora interesul, fără voia lor. M-am uitat în spate, s-o identific pe „inter-pretă”. Era genul acela de femeie tânără ce pare îmbătrânită de griji sau de muncă istovitoare. Părul îi era strâns neglijent într-o coadă; tricoul și blugii suferiseră sute de spălări.

Pe umeri purta o geantă mare, roasă. Singura „bijuterie” era un ceas din plastic, pe mâna cu care ținea mobilul. Mă așteptasem să văd un personaj multicolor, plin de sclipici și de aplomb, o țoapă în adevăratul sens al cuvântului. în schimb, fata asta nu părea preocupată de cochetărie, nici de vedetism ieftin. Privirea ei spunea chiar mai mult decât înfățișarea: avea ochii unui om hăituit, prins într-o luptă pe viață și pe moarte.

Dintr-odată, n-am mai condamnat-o pentru lipsa scandaloasă de educație. Era o ființă disperată care căuta susținere ca să-și protejeze copilul. și care nu avea timp de pierdut cu bune maniere. „Da, bine, te rog, vorbește tu cu cineva, vezi ce putem să facem… Acuma merg s-o iau pe aia mică de la mama, s-o duc acasă. După ce a vrut ăla s-o ia săptămâna trecută, deși nu mai are niciun drept, mi-e frică s-o mai las acolo seara… îți dai seama… E în stare s-o dea jos pe mama…”

Cu o stație înainte să cobor din autobuz, am înțeles oarecum chinul acelei femei: se apăra împotriva fostului soț, un om bețiv și violent, de care nu reușise să scape prin divorț. Brusc, gândul mi-a zburat fără să vreau la Mihai și la acel lucru care mă neliniștește și mă împiedică să fiu cu adevărat fericită alături de el, lucru pe care l-am ținut până acum bine ferecat în adâncul sufletului. Când am acceptat să fim împreună, iubitul meu s-a îmbătat de fericire. La propriu, nu la figurat. și eu eram fericită, așa că nici n-am luat în seamă incidentul. Când și-a revăzut un vechi prieten, revenit vara trecută în vizită, în țară, au băut o noapte întreagă, depănând amintiri. Abia am reușit să-l duc cu un taxi acasă, pe la trei dimineața. Aproape că nu e seară în care să nu ciocnim un pahar de ceva mai tare. Iar la el, „un pahar” e o expresie, nu o măsură concretă.

Obiceiul ăsta al lui mă deranja, însă cum la mine în familie nimeni nu bea fără măsură, habar n-aveam ce înseamnă cu adevărat. Degeaba a încercat prietena mea să mă atenționeze luna tre-cută, când i-am spus să se pregătească să ne fie nașă de cununie în septembrie.

— Mă bucur tare mult pentru voi, Ioana, mi-a zis ea, deși nu părea chiar așa bucuroasă. Ești sigură, sigură că vrei să te măriți cu el?

— Normal că sunt sigură! am țipat la ea. Ce-i cu întrebarea asta idioată?

Fără să-și schimbe tonul blând, mi-a răspuns:

— Nu te supăra pe mine! Mihai e un dulce, dar bea cam prea mult și nu vreau să ai probleme cu el mai târziu. Fă-l măcar să-ți promită că o lasă mai moale!

— Bună idee, să știi că o să vorbesc cu el prima oară când o face lată!

Din întâmplare, Mihai nu mi-a dat în ultimele săptămâni ocazia să deschid discuția asta. Dar am citit pe internet un articol despre alcoolism și m-am cam speriat. Scria acolo că, printre alte rele, excesul de alcool modifică de cele mai multe ori comportamentul, în sensul unei agresivități îndreptate împotriva propriei persoane sau a celor din jur.

Am decis că nu e nici pe departe cazul lui Mihai și că n-are rost să fac din țânțar armăsar, nici să mă amărăsc de pomană, așa că mi-am șters pur și simplu subiectul din minte. Sau, cel puțin, așa am crezut până ieri, după ceea ce am auzit și am văzut în autobuz.

Când am coborât, i-am căutat privirea acelei femei și i-am zâmbit. S-a uitat la mine, mirată, ca orice om obișnuit mai degrabă cu ostilitatea decât cu blândețea. îi doresc numai bine și mult curaj!

Lui Mihai i-am spus aseară că nu vreau să ne pripim cu nunta. Nu i-a venit să creadă.

— Ce s-a întâmplat? ți-e frică de căsnicie sau nu mă mai iubești?

— N-ai nimerit-o decât cu frica. Ei bine, mi-e frică de pasiunea ta pentru ciocnitul paharelor, i-am răspuns fără să stau pe gânduri.

— Ha ha ha, asta era? a râs el, ușurat. Bine, am s-o las mai moale cu sportul ăsta și mă apuc de ciocnitul mingilor de tenis, îți convine așa?

— Ce-ar fi să renunți de tot? Ai face asta pentru mine?

— Aș face orice pentru tine… Sper să și reușesc, mi-a răspuns el sincer și m-a sărutat.

I-am acordat o perioadă de probă: un an. Sper că nu va fi un an irosit, dar prefer să risc un an decât o viață.

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Sursa: libertatea.ro

O femeie planta cartofi atunci când un sunet bizar s-a auzit din pământ! S-a apropiat și a avut un adevărat șoc! Ce a găsit femeia

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

O femeie planta cartofi atunci când un sunet bizar s-a auzit din pământ! S-a apropiat și… Uite ce a găsit femeia

O femeie făcea treabă în grădină atunci când a auzit un șuierat puternic. Nimeni nu se aștepta să descopere așa ceva în pământ!

Totul s-a petrecut în timp ce Sagibat Islammagomedova, o femeie din Daghestan, planta mai mulți cartofi pe terenul din spatele casei, alături de fiul ei.

Ea povestește că la un moment dat, in timp ce sapa in pamant, a auzit un suierat ciudat. Cand s-a uitat cu atentie in groapa pe care tocmai o facuse a realizat ca descoperise un cuib de serpi.

Nu a stat pe gânduri si i-a omorat pe toti, aproximativ 80 de reptile. Fiul ei a fotografiat totul si a postat imaginile pe mai multe retele de socializare, potrivit stiri.rol.ro.

Mulți au lăudat curajul femeii. Altii spun insa ca a comis un masacru si ca ucis 80 de serpi care nu aveau absolut nicio vina.

S-au cunoscut la facultate, in 1961 si s-au indragostit pe loc. Dar tatal ei nu a fost de acord cu relatia lor si s-au despartit. După ani de zile, au avut un șoc

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

S-au cunoscut la facultate, in 1961 si s-au indragostit pe loc. Dar tatal ei nu a fost de acord cu relatia lor si s-au despartit. După zeci de ani, …

O poveste incredibilă de iubire demonstrează că dragostea adevărată nu are termen de valabilitate. De fapt, ea găsește o modalitate să devină mai puternică în absență și în timp.

Janice Rude și Prentiss Willson s-au îndrăgostit când erau în facultate, în 1961. Din momentul în care s-au ținut prima dată de mână, au știut că vor fi soț și soție. S-au logodit și urma să se căsătorească. Dar tatăl lui Janice nu a fost de acord, avea alte planuri pentru fiica lui.

„Îți interzic să te mai vezi cu acel băiat, altfel te dezmoștenesc”, își amintește Janice că i-a zis tatăl ei.

Relația celor doi tineri s-a încheiat în acel an și fiecare a mers pe drumul său. Amândoi s-au căsătorit cu altcineva. Cu toate acestea, nu au uitat nicio clipă, de-a lungul vieții, unul de celălalt și au continuat să se iubească, în ciuda faptului că nu se mai vedeau.

După mulți ani, cei doi au descoperit că mamele lor, fără să se cunoască, au păstrat câte o copie după anunțul apărut în ziar privind logodna tinerilor. Ele au înțeles mai bine decât tatăl lui Janice că dragostea celor doi era adevărată și ei erau făcuți unul pentru altul.

După cinci decenii, Janice și Prentiss s-au reîntâlnit și s-au căsătorit, la vârsta de 71 de ani.

„Suntem foarte fericiți. Căsnicia noastră este perfectă. Nu mai avem mulți ani de trăit, dar aceștia vor fi minunați”, a spus Janice. Iar Wilson a adăugat zâmbind: „Pur și simplu ne-a fost dat să fim împreună. Îmi amintesc și acum când am cunoscut-o pe Janice: ea lucra la bufetul școlii, iar eu veneam în fiecare dimineață, la ora 6, pentru că voiam să o văd și să schimb câteva cuvinte cu ea”.

Ultima discuție dintre noi

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

„Ultima discuție dintre noi a fost cu nervi, ea a plecat și nu s-a mai întors. Am rămas singur cu o suferință de nedescris. După un an, m-am dus în stația de microbuz și am avut o mare surpriză. Anda…” Urmarea e incredibilă.

Se spune că femeile au instinctele mult mai dezvoltate decât bărbații. Acum depinde despre ce instincte vorbim, să fim serioși. Dacă e să ne referim la a te orienta și descurca în trafic, mai mult ca sigur că bărbații simt mai bine drumul. Nu vreau să fiu misogin, punctez doar o realitate. și consoartele noastre au numeroase calități, cum ar fi faptul că pot aduce pe lume copii. Ei, aici am și eu o poveste.

O poveste în care instinctul mi-a dictat că ceva e în neregulă și în care, oricât s-a străduit iubita mea să mă mintă, adevărul a ieșit la lumină până la urmă.

— Dan, eu mă duc la mama în Germania!

— Ce-ai pățit așa, deodată?

— Mă duc la ea, n-auzi? Muncesc non-stop aici și nu înțeleg nimic din bani…

— Ne descurcăm, roagă-te să am eu de muncă! am încercat eu s-o conving să-și schimbe gândul.

— Nu am chef să mă rog! De ce să mă rog pentru un lucru normal? Te rogi atunci când ai nevoie de o minune… Deci, lasă-mă…

— Bine, și maică-ta asta… De ce te-a stârnit?

— îmi vrea binele, de asta!

— Nu știe că ești cu mine?

— Ba știe, dar zice că, dacă nu suntem căsătoriți, relația e degeaba.

— Așa zice? Păi, și cum să facem? Să mă însor cu tine și, dup-aia, să divorțăm, cum a făcut ea?

— Mă duc la ea, fac niște bani și vedem după aceea…

— știi ce? Eu nu te țin legată de mine! Dacă ai ales să-ți faci viața ală-turi de maică-ta, n-ai decât! Trebuie să mai ai și puțină răbdare… într-o zi se pot întâmpla multe…

— La ce te referi?

— Mă refer la faptul că într-o zi te poți și însura… E foarte simplu!

— Dar nu vezi că nu mai vine ziua aia?

Sincer să fiu, nu aveam chef s-o iau de nevastă pe Anda, doar pentru că mă simțeam forțat. îmi plăcea de ea, însă parcă prea mă umileam cerându-i să stea lângă mine. Dacă ea m-ar fi iubit, ar fi refuzat să plece, nici măcar nu i-ar fi trecut prin minte acest gând. Spuneți că nu-i așa! Nu i-am stat în calea fericirii, așadar. Ceva, totuși, părea putred în toată povestea asta.

Prea își manifestase dorința de a face bani dintr-odată. Oare ce se ascundea cu adevărat în capul ei? I-am făcut voia și m-am trezit, iată, singur. într-o zi, în timp ce veneam de la muncă, mă oprește un prieten pe stradă și, vorbind una, alta, ajungem la „subiectul” Anda.

— Cum, mă? A plecat? Așa, de odată?

— Da, așa, pe nepusă masă…

— și cum ți-ai dat seama?

— De ce să îmi dau seama?

— Că te înșală!

M-am albit brusc la față. Nu înțelegeam unde bate. Am simțit nevoia să clarific lucrurile.

— Cine-a zis că m-a înșelat? Am zis că a plecat la maică-sa, în Germania!

— Fugi de-aici, bărbate!

— Stai că nu pricep…

— Păi, am văzut-o pe Anda zilele trecute… a continuat el.

— Unde ai văzut-o?

— Am mers cu același microbuz… Dacă e să spun că m-am simțit vreodată luat de fraier, atunci a fost momentul. Trecuse un an de la plecarea ei, așa-zisa plecare. Nu mă puteam abține să fac cercetări. Numai așa, să-mi lămuresc eu niște presimțiri.

Am urmat firul poveștii, ajutat de informațiile prețioase oferite de prietenul meu – mi-a spus stația din care a urcat Anda – și am descoperit ceva incredibil! Anda trăia, Anda nu murise! Glumesc… Ei bine, ea locuia de ceva timp împreună cu un tip cu care avea și un copil. Nu erau căsătoriți, dar respectivul nu era nici neamț, iar cartierul – nici suburbie din Germania. Cum de nu ne întâlniserăm? Uite-așa! Ca să fac eu pe detectivul… A fost clipa în care mi s-a confirmat bănuiala din ziua în care mi-a zis că vrea să plece. Deci, ea a fugit la altul. Bine, bine, și copilul? Asta numai ea putea să îmi spună, iar ca să îmi spună, am făcut rost de numărul ei de telefon.

— Anda? Ce faci? Cum e în Germania?

— Dan? De unde știi numărul?

— Mai contează?

— Da, contează! a răspuns ea, iritată.

— Bine, de fapt, nu te-am sunat să te întreb unde ești! Vreau doar să clarifici un lucru: ai plecat pentru că erai însărcinată?

— Cu ce drept mă întrebi tu pe mine asta?

— Cu dreptul de… tată?

— De tată? De unde și până unde?

— Uite de-aici până aici… Este copilul meu, simt asta și nimeni nu mă poate contrazice!

— și crezi că nu ți-aș fi spus?

— ți-a fost teamă… Plus că nu erai nici tu sigură, spune că nu e așa!

— Dan, ia lasă-mă în pace cu ficțiunile tale!

— Tu vorbești, Anda, de ficțiuni? Mă faci să râd… Copilul e al meu și am să-ți demonstrez negru pe alb adevărul.

Să-i cer să facă o întrerupere, dacă mi-ar fi spus, era ultimul lucru. Chiar îmi doream un copil! Eram convins de asta mai mult decât de ideea unei căsătorii. Singurul mod prin care îi puteam dovedi că eu sunt tatăl era să facem un test de paternitate. Am amenințat-o, i-am spus că, dacă nu acceptă, îi zic adevărul actualului ei iubit. A fost de acord într-un final și bineînțeles că presimțirile mi-au fost confirmate. Băiețelul era al meu! N-aveam de gând să fac pe indiferentul, în niciun caz, adică să nu mă implic în creșterea lui. Exista, totuși, un mic obstacol. Actualul iubit! Dar Dumnezeu face cum face și le așează pe toate cum trebuie. Reîntâlnirea cu Anda ne-a apropiat. Da, cum ați auzit. Plus faptul că îi cumpăram copilului tot ce avea nevoie. Probabil că avusesem nevoie de această despărțire. Ea mi-a mărturisit că nu se aștepta ca eu să o caut și să fiu atât de ambițios. Eu i-am spus că nu trebuia să mă mintă.

— Trebuie să faci o alegere, Anda! E timpul să ne așezăm la casa noastră!

— Ești sigur că vrei asta?

— Dar tu?

— Da, mai ales că Ștefănel este atât de fericit în prezența ta…

— Este pentru că ne simte pe amândoi fericiți, am completat eu. șocul a fost mai mare pentru iubitul ei când a aflat că, în realitate, eu sunt tatăl băiatului. A reacționat destul de agresiv. Am luat-o pe Anda la mine, cu tot cu copil, evident, și de atunci nu i-am mai dat voie să plece. și ca să fie totul în regulă, ne-am și căsătorit. Atât religios, cât și civil. însă, surpriză: înainte de a ne cununa, l-am sunat pe prietenul care îmi spusese că Anda e în țară, ba chiar în același oraș cu mine, și ghiciți ce mi-a spus acesta!

— Cu Anda? Aceeași Anda sau alta?

— Aceeași, mă, Sorine…

— Băi, Dan, tu ești bărbat sau ce?

— Păi, hai să-ți spun… Rămăsese însărcinată, îl avea pe ăla și i-a fost tea-mă să-mi spună adevărul, și despre sarcină, și despre relația cu respectivul…

— Ești nebun, Dane!

— Dacă-ți zic!

— și-acum ai luat-o tu de nevastă, ha?

— Cam așa ceva… Apropo, voiam să îți mulțumesc!

— Nu te pripi, amice!

— Dacă nu erai tu, eu nu aflam de ea…

— Ce să zic? Mi-ar plăcea să ne vedem și în alte contexte…

Nunta a fost cel mai bun context, desigur! Un vis împlinit pentru Anda. Pentru mine, o mulțumire. Să fii părinte îți dă, așa, un soi de fericire pe care altfel nu-l obții. și o responsabilitate uriașă, detaliu care organizează viața unui bărbat. Sigur, e posibil ca, așa cum mi-a zis amicul meu, să fi fost luat de fraier și de alții. Important a fost adevărul, cel din final. Instinctele mi-au fost confirmate, aveam, deci, pe ce să mă bazez!

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate, scrie libertatea.ro.

25 ani

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

În fiecare dimineață, acest bărbat lua un ciocan și dispărea de acasă până târziu în noapte. Abia după 25 de ani s-a descoperit ce făcea atunci

Dashrath Manjhi și-a petrecut întreaga viață într-un mic sat din India. El și soția sa nu erau oameni bogați material, dar pentru ei cea mai mare avere e că se aveau unul pe celălalt. Într-o zi, soția lui Dashrath s-a îmbolnăvit și a avut nevoie de ajutorul medicilor.

Cei doi soți au fost nevoiți să meargă 80 de km până în cel mai apropiat oraș. Își doreau să ajungă cât mai repede, dar drumul era anevoios și erau nevoiți să ocolească și un munte în drumul lor către medic. Din păcate, soția bolnavă nu a rezistat acestui drum greu și a încetat din viață.

Pierderea celei mai dragi persoane din viața lui a fost prea mult și prea dureros de suportat pentru Dashrath. Nu știa cum și-ar putea trăi restul zilelor fără ea și, devastat de atâta suferință, a pus la cale un plan.

S-a hotărât să sape în muntele care a împiedicat-o pe soția sa să trăiască și astfel să croiască un drum scurt către cel mai apropiat oraș. Nu mai voia ca altcineva din satul lui să treacă prin tragedia trăită de el.

Zi după zi, Dashrath a săpat în acel munte. Ajungea acolo la răsăritul soarelui și abandona munca abia târziu în noapte. Toată această muncă a devenit un ritual repetat până în ziua în care a murit. Toți vecinii credeau că este un nebun care dispare în fiecare zi în munte cu un ciocan, dar abia după moartea sa au descoperit ce a făcut în tot acest timp.

Munca lui este impresionantă: În 22 de ani a reușit să sape un drum în munte! Înainte de asta, oamenii din satul lui Dashrath erau nevoiți să străbată 80 de km pentru a ajunge în cel mai apropiat oraș, datorită lui cel mai scurt drum este acum de 4km. În numai o oră, sătenii pot ajunge la școli sau spitale.

Efortul incredibil depus de el a schimbat viețile tuturor locuitorilor satului, copiii au primit șansa de a merge la școli, iar adulții si-au găsit locuri de muncă mai bune.

A inceput sa planga

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

A inceput sa planga cand parintii i-au spus ca fratiorul ei este grav bolnav: „Ii creste ceva la inima!” Cu ochii in lacrimi, fetita de 6 ani si-a luat pusculita si s-a dus pe furis la o farmacie de langa bloc: „Vreau sa cumpar un…”

Cazul de mai jos a ajuns viral pe retelele de socializare si a impresionat oameni din intreaga lume.

Totul a inceput in momentul in care o fetita de 6 ani a aflat de la parinti ca fratiorul ei este extrem de bolnav, avand o problema la inima. Incercand din rasputeri sa il ajute, micuta a pus la cale un plan, pe care l-a dus la indeplinire cum a stiut ea mai bine.

Astfel, intr-o zi, fara stirea parintilor, ea si-a luat borcanelul in care isi tinea monedele stranse, a iesit pe usa apartamentului si s-a dus la cea mai apropiata farmacie.

Ajunsa acolo, a pus borcanelul pe tejghea si a intrat in vorba cu farmacistul: „Buna ziua! Fratele meu este foarte bolnav, parintii mei mi-au spus ca ii creste ceva la inima si ca doar un miracol il mai poate salva. Asa ca vreau sa cumpar un miracol!”, a spus ea.

Amuzat, dar in acelasi timp grabit, farmacistul i-a raspuns ca el nu vinde asa ceva si ca ar fi bine sa se intoarca acasa cat mai curand, inainte ca parintii sa isi dea seama ca a plecat.

Trista, fetita si-a luat borcanelul si a dat sa iasa pe usa. In acel moment un barbat, care statuse la coada in spatele ei pana atunci, a oprit-o, a luat-o de mana si i-a spus: „Am eu miracole de vanzare, trebuie sa vad doar daca se potrivesc cu ce are nevoie fratele tau. Du-ma la tine acasa, vreau sa il cunosc pe el, si sa vorbesc cu parintii tai”.

Intamplarea face ca acel barbat sa fi fost un medic cardiolog extrem de cunoscut, care s-a oferit sa-l opereze gratuit pe baietel. Totul s-a terminat cu bine, iar acum familia este din nou fericita.

ouale in frigider

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

Tu o sa mai tii ouale in frigider dupa ce o sa citesti asta?

Ouale sunt unul din ingredientele cele mai versatile. Multi oameni folosesc oua pentru a face micul-dejun, preparat in diverse moduri.Pe langa faptul ca sunt usor de pregatit, oualele sunt extrem de hranitoare si sanatoase.

In consecinta, multi oameni cumpara oua in vrac si de cele mai multe dintre ele le pastreaza la temperatura camerei sau la frigider. Cu toate acestea, este o dezbatere pe aceasta tema daca este bine sau nu sa le pastram in frigider. Cu toate acestea cei care tin ouale refrigerate au un risc mare de a obtine salmonella. Potrivit National Public Radio, ouale nu ar trebuie tinute la frigider. Explicatie este ca exista alte masuri de protectie impotriva salmonellei cum ar fi controale, masini de spalat automate si urmarirea traseului de la furnizor la magazin.

FDA a raportat ca vaccinurile impotriva salmonellei este cea mai eficienta metoda de prevenire a bacteriei. De asemenea trebuie verificate informatiile tehnice si ouale nu trebuie lasate la temperatura camerei pentru mai mult de doua ore. In plus o bacterie care poate provoca intoxicatii alimentare afecteaza mirosul alimentelor, gustul sau aspectul.

In cele din urma este doar decizia ta. Tu trebuie sa fii constient de ouale achizitionate si modul in care le vei consuma.

Sursa

sare în jurul casei

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

A mers la niste prieteni in vizita, iar cand a intrat in apartament si s-a descaltat de pantofi, toti au ras de el: „Le-ai furat de la nevasta-ta?” Uite ce avea in interiorul lor! La inceput pare stupid, dar ideea e chiar buna

Imaginea alaturata a devenit virala pe retelele de socializare si a starnit dezbateri aprinse. Initial aceasta a fost postata pe vkontakte, echivalentul Facebook-ului in Rusia. Totul s-a intamplat in momentul in care un barbat a fost in vizita la niste amici, iar atunci cand a intrat in apartament s-a descaltat.

Nu mica le-a fost mirarea tovarasilor in momentul in care au vazut ca, in interiorul pantofilor, pe fiecare talpic in parte, acesta isi pusese doua absorbante, folosite in mod normal de femei.

absorbante

La inceput au ras de el, insa ulterior si-au dat seama ca ideea nu este chiar rea, si ca o astfel de solutie ar putea preveni aparitia mirosului neplacut al picioarelor.

Voi ce parere aveti?

Vezi aici reteta

22 octombrie 2017
de admin
0 Comentarii

Sirop de casa preparat dupa o veche reteta traditionala. Elimina flegma din plamani si vindeca tusea! Vezi aici reteta

Ingrediente:

– ½ kg de morcov

– 3-4 linguri de miere de albine

– apa

Mod de preparare:

Taiem morcovii si ii fierbem in apa pana cand se inmoaie. Ii luam de pe foc. Strecuram apa, dar nu o aruncam.

Ii lasam sa se raceasca. Acum pasam morcovii la robot sau pur si simplu cu o furculita. Adaugam in apa mierea si amestecam pana se dizolva bine. Adaugam amestecul de miere in piureul de morcovi.

Siropul de tuse este gata pentru intrebuintare. Depozitam siropul intr-un loc racoros. Luam 3-4 lingurite pe durata zilei. Rezultatele se vor simti intr-o zi sau doua.

Acest remediu traditional este benefic si sigur atat pentru copii, cat si pentru adulti.

sursa